Ciuperca piciorului - generalitati

Ciuperca piciorului (denumita si piciorul de atlet intrucat apare frecvent la sportivii ce utilizeaza incaltaminte ocluziva in salile de antrenament) este o afectiune a pielii piciorului, de cauza micotica. Exista trei tipuri de micoza a piciorului, fiecare afectand regiuni diferite ale pielii piciorului si manifestandu-se in mod diferit.

Ciuperca piciorului (Tinea pedis, „piciorul de atlet”) este o infectie a pielii piciorului produsa de o ciuperca.
Agentii cauzali incriminati cel mai des sunt:
• Trichophyton mentagrophytes cauzeaza tipul vezicular de tinea pedis si tipul interdigital;
• Trichophyton rubrum cauzeaza forma keratozica („in mocasin”) de tinea pedis. Aceasta ultima forma este foarte dificil de tratat.

Ciuperca se contracteaza cand organismul vine in contact cu ciuperca si aceasta incepe sa creasca la nivelul pielii, in stratul cutanat superior sau pe suprafata acestuia. Ciupercile cresc cel mai bine in locurile calde si umede, cum ar fi spatiile dintre degete.
Ciuperca piciorului este foarte contagioasa – se poate lua prin simpla atingere a pielii unei persoane afectate. Mai mult, ciupercile se pot lua de pe sol sau suprafete contaminate cum ar fi podelele din dusurile publice sau vestiare.

Desi este foarte contagioasa, nu toate persoanele se infecteaza: unele persoane par a fi mai susceptibile decat altele. Susceptibilitatea creste odata cu varsta. Momentan nu se cunoaste motivul pentru care unele persoane sunt mai sensibile decat altele la infectiile cu ciuperci ale pielii. Mai mult, persoanele care au facut o data ciuperca piciorului, au sanse mai ridicate sa se infecteze si a doua oara.

Chiar daca nu sunteti o persoana susceptibila la infectia cu aceasta ciuperca dar veniti in contact cu ciupercile care cauzeaza micoza piciorului, puteti imprastia acesti fungi si altor persoane, chiar daca nu dezvoltati infectia.

Simptomele variaza de la o persoana la alta. Unele persoane nu au nicio acuza, altele relateaza un disconfort sever.
Cele mai frecvente simptime sunt:
•Descuamare si fisuri ale pielii piciorului;
•Inrosire, aparitia de vezicule cu lichid sau maceratia pielii;
•Prurit (mancarime) sau senzatia de arsura la nivelul piciorului.

Forma interdigitala
Este cea mai des intalnita forma clinica, si apare cel mai frecvent intre ultimele doua degete ale picioarelor. Alte caracteristici ale acestei forme de infectie fungica:
•Initial pielea dintre degete este moale, umeda si alba.
•Poate cauza prurit, senzatie de arsura si miros neplacut.
•Se poate inrautati. Pielea dintre degete se descuameaza si apar fisuri cutanate. Daca infectia avanseaza, este posibil sa se fi asociat o infectie bacteriana, care sa contribuie la accentuarea mirosului neplacut si a fisurilor.

Forma keratozica („in mocasin”)
Acest tip de infectie are un caracter cronic. Alte trasaturi ale infectiei:
•Initial apare o usoara iritatie, pielea devine uscata, prurit, arsura sau scuame;
•Progreseaza spre ingrosarea pielii de pe calcaie si de pe talpa. Poate cuprinde si unghia piciorului, care in final se poate desprinde de patul unghial;
•Poate aparea si la nivelul palmelor (de obicei manifestarile cuprind ambele picioare, dar o singura mana).

Forma veziculoasa
Este cea mai rara forma de infectie. Caracteristici:
•Initial apar vezicule pline cu lichid, la nivelul plantei sau al degetelor de la picior. Uneori, apare si pe dorsul piciorului;
•Evolueaza cu acutizari si remisiuni, in valuri. Intre perioadele cu veziculatie, pielea are un aspect crustuos, prezentand descuamare. Mai mult, infectia se poate extinde si la nivelul altor zone ale corpului (brate, trunchi, palme);
•Si aceasta forma se poate insoti de suprainfectie bacteriana.

Ciuperca piciorului este uneori confundata cu keratoza punctata, o aectiune in care pielea capata un aspect de „fagure de miere” la nivelul zonelor plantare unde pielea prezinta solicitarile mecanice maximale – de obicei la nivelul calcaiului. Picioarele capata un miros neplacut si transpiratia locala este accentuata.

Forma interdigitala
Forma interdigitala debuteaza deseori cu un aspect particular al pielii dintre degete: aceasta pare alba si macerata. Pot aparea senzatia de arsura, pruritul (mancarimea) si mirosul neplacut. Pe masura ce infectia avanseaza se poate asocia si o suprainfectie bacteriana iar pielea capata un aspect descuamat si fisurat. Infectia bacteriana poate afecta intregul picior (celulita piciorului). Infectiile micotice interdigitale pot duce la aparitia de vezicule, transformandu-se in forma veziculoasa de Tinea pedis.
Forma interdigitala raspunde bine la tratament.

Forma keratozica („in mocasin”)
Forma keratozica debuteaza ca o iritatie locala, pielea este uscata, apar senzatii de mancarime si arsura si ulterior calcaiul si talpa se acopera de piele ingrosata si fisurata. In cazurile severe unghiile de la degete se pot infecta si se ingroasa, in final putandu-se desprinde de patul unghial. In lipsa masurilor de prevenire, infectia recidiveaza frecvent. Infectia se poate extinde si la maini (deseori apare un aspect particular: sunt afectate ambele picioare si o palma unei singure maini).
Forma keratozica este o afectiune cronica si raspunde greu la tratament.

Forma veziculoasa
Forma veziculoasa debuteaza brusc prin aparitia de vezicule pline cu lichid, conferind infectiei un aspect inflamator. Evolueaza in valuri, cu perioade de aclamie intrerupte de perioade de reaparitie a veziculelor. Se poate suprainfecta bacterian, si deseori se intrica cu forma interdigitala a infectiei micotice. Veziculele pot aparea si la nivelul palmelor sau pe partile laterale ale degetelor mainii, precum si in alte zone (aspect denumit dermatofiti sau „reactii la distanta”).
Forma veziculoasa raspunde de obicei foarte usor la tratament.

Complicatii
Netratata, infectia se poate complica: veziculele si fisurile se pot suprainfecta; uneori se pot infecta si unghiile determinand aparitia onicomicozei. Toate tipurile de ciuperca a piciorului se pot trata, dar simptomele pot reaparea dupa tratament, mai ales daca:
•Nu adoptati masuri preventive si va expuneti din nou infectiei cu ciuperci;
•Nu utilizati medicamentele antifungice atat cat este necesar si astfel raman ciuperci care nu au fost distruse;
•Uneori, fungii nu sunt complet distrusi nici dupa o cura completa de tratament.

Infectiile severe care apar brusc au mai multe sanse de a se croniciza.

Ciuperca piciorului este foarte contagioasa – se poate lua prin simpla atingere a pielii unei persoane afectate. Mai mult, ciupercile se pot lua de pe sol sau suprafete contaminate cum ar fi podelele din dusurile publice sau vestiare. Desi este foarte contagioasa, nu toate persoanele se infecteaza: unele persoane par a fi mai susceptibile decat altele. Susceptibilitatea creste odata cu varsta. Momentan nu se cunoaste motivul pentru care unele persoane sunt mai sensibile decat altele la infectiile cu ciuperci ale pielii. Mai mult, persoanele care au facut o data ciuperca piciorului, au sanse mai ridicate sa se infecteze si a doua oara.

Chiar daca nu sunteti o persoana seusceptibila la infectia cu aceasta ciuperca dar veniti in contact cu ciupercile care cauzeaza micoza piciorului, puteti imprastia acesti fungi si altor persoane.

Factorii de risc asupra carora nu puteti actiona includ:
•Sexul masculin: barbatii sunt mai susceptibili decat femeile la infectiile cu ciuperci ale pielii;
•Antecedentele medicale de infectii fungice repetate;
•Afectiuni debilitante (diabet sau cancer);
•Viata in climat meteorologic cald si umed;
•Varsta: ciuperca piciorului este mai frecventa in randul adultilor; copiii contracteaza foarte rar aceasta infectie micotica.
Factorii de risc asupra carora puteti actiona sunt:
•Pastrarea umeda a pielii picioarelor;
•Purtatul de incaltaminte slab ventilata, in care pielea nu poate respira;
•Utilizarea de dusuri publice sau vestiare fara papuci in picioare;
•Activitatile ce presupun statul prelungit cu picioarele in apa.

Consultul medical este necesar atunci cand:
1. Exista descuamari sau fisuri ale pielii.
2. Exista vezicule pline cu lichid la nivelul piciorului.
3. Exista semne de infectie bacteriana, cum ar fi:
- Durere, edem, inrosire (eritem) sau cresterea temperaturii locale;
- Traiecte rosii la nivelul pielii, pornind de la picior in sus (limfangita – inflamatia vaselor limfatice);
- Scurgeri purulente;
- Febra peste 39 grade Celsius, fara cauza aparenta;
4. Infectia micotica (ciuperca) pare sa se extinda.
5. Aveti diabet sau alte afectiuni asociate cu circulatia deficitara a sangelui la nivelul membrelor inferioare. Persoanele care au ciuperca piciorului si diabet concomitent au risc crescut de a dezvolta infectii bacteriene ale piciorului.
6. Simptomele nu se amelioreaza in doua saptamani de tratament sau nu dispar in totalitate dupa 4 saptamani.

Perioada de observatie
Perioada de observatie este un interval de timp in care medicul observa evolutia fara a prescrie un tratament. Ciuperca piciorului poate fi tratata la domiciliu, chiar si fara ajutorul unui medic, dar sfatul acestuia devine indispensabil daca infectia este severa, daca reapare frecvent sau daca este persistenta, in ciuda tratamentului corect efectuat.
Initial pot fi utilizate preparatele care nu necesita prescriptie medicala, dar daca in doua saptamani infecita nu se amelioreaza sau nu dispare complet in patru saptamani este necesar consultul medical.
Ce medici pot fi consultati?
Medicii care pot diagnostica si trata ciuperca picorului sunt:
•Medicul generalist
•Medicul de familie
•Medicul de medicina interna
•Medicul dermatolog

In marea majoritate a cazurilor, diagnosticul este stabilit de catre medic pe baza examenului clinic. Medicul va va intreba in legatura cu simptomatologia resimtita si istoricul medical de infectii micotice.

Daca medicul considera ca asepctul este atipic sau ciuperca nu raspunde la tratament se poate recomanda recoltarea unui mic fragment de scuame, prin raclare cu marginea unei lame de microscop sau o lama chirurgicala, sau prin taierea unei portiuni a unghiei. Acesate mici fragmente pot fi analizate in laborator:
• Testul cu KOH (potasa caustica – hidroxid de potasiu) – test care confirma prezenta unei ciuperci;
• Cultura fungica, un test ce identifica specia fungica implicata in infectie.

In cazuri rare poate fi necesara o biopsie cutanata – procedura prin care se preleva un mic fragment de piele ce va fi examinat la microscop – ofera un diagnostic de certitudine.

Tratamentul depinde de severitate si forma clinica (una din cele trei anterior amintite). Marea majoritate a infectiilor fungice ale piciorului pot fi tratate la domiciliu.

1. Antifungicele
Ce nu necesita reteta sunt cele care sunt recomandate de prima intentie. Acestea sunt: terbinafina, miconazol, clotrimazol si tolnaftat.
2. Antifungicele
Care se elibereaza pe reteta pot fi urmatoarele recomandate daca primele nu si-au dovedit eficienta sau in cazul unor infectii micotice severe. Unele sunt medicamente topice – aplicate direct pe piele: naftifina, miconazol, clotrimazol. Exista si antifungice orale, precum terbinafina pentru administrare orala, fluconazolul sau itraconazolul.

Pentru cazurile severe medicul poate recomanda antifungice orale (comprimate de uz intern). Acestea insa sunt scumpe, nu garanteaza vindecarea completa si necesita analize repetate deoarece pot prezenta efecte adverse redutabile.
Pentru a preveni reaparitia ciupercii piciorului, urmati tratamentul pentru intreaga perioada, conform indicatiilor medicului, chiar daca vindecarea pare sa survina inainte de terminarea terapiei.

Infectiile spatiilor interdigitale
Este cea mai des intalnita forma clinica, si apare cel mai frecvent intre ultimele doua degete ale picioarelor.
• Tratamentul formelor moderate sau usoare se realizeaza cu antifungice ce nu necesita prescriptie si prin pastrarea uscata a pielii piciorului;
• Daca apare o inectie severa, medicul poate prescrie antifungice mai puternice pentru uz local sau chiar antifungice cu administrare orala.

Forma keratozica („in mocasin”)
Forma keratozica este dificil de tratat deoarece pielea este ingrosata si medicamentele patrund greu, si, mai mult, asociaza afectarea unghiilor.
•Se recomanda antifungicele eliberate pe baza de prescriptie medicala, intrucat celelalte preparate locale nu patrund indeajuns de profund prin pielea ingrosata.
•Antifungicele orale sunt uneori necesare pentru vindecarea acestei forma de ciuperca a piciorului.
Forma veziculoasa
Forma veziculoasa debuteaza brusc prin aparitia de vezicule pline cu lichid, conferind infectiei un aspect inflamator. Evolueaza in valuri, cu perioade de aclamie intrerupte de perioade de reaparitie a veziculelor. Se poate suprainfecta bacterian, si deseori se intrica cu forma interdigitala a infectiei micotice. Este cea mai rar intalnita forma de ciuperca a piciorului.

Tratamentul poate fi initiat de catre medic si continuat la domiciliu:
•Medicul poate indeparta acoperisul veziculelor pentru a scurge lichidul din acestea, pentru a usca zona incriminata.
•Uscarea se poate obtine si prin comprese sau bai locale cu solutie Burow efectuate acasa de trei ori pe zi. Ulterior uscarii se poate aplica o crema antifungica.
•Daca este prezenta o infectie bacteriana, se recomanda utilizarea unui antibiotic oral.
•Daca infectia micotica este foarte severa medicul poate asocia corticoterapie sistemica. Dupa obtinerea ameliorarii aceasta se poate intrerupe, urmand ca pacientul sa continue tratamentul local cu creme antifungice.

Toate tipurile de ciuperca a piciorului se pot trata, dar simptomele pot reaparea dupa tratament, mai ales daca:
• Nu adoptati masuri preventive si va expuneti din nou infectiei cu ciueprci.
• Nu utilizati medicamentele antifungice atat cat este necesar si astfel raman ciuperci care nu au fost distruse.
• Uneori, fungii nu sunt complet distrusi nici dupa o cura completa de tratament.

Tratamentul – o chestiune de alegere?
Puteti lasa ciuperca piciorului netratata doar daca nu aveti simptome deranjante si daca nu aveti boli care sa predispuna la infectii, cum ar fi diabetul zaharat. Totusi, o infectie micotica manifestata prin fisuri ale piciorului sau vezicule cu lichid trebuie tratata deoarece riscul de suprainfectie este foarte crescut. Mai mult, netratata, ciuperca piciorului se poate transmite si altor persoane.
Infectiile severe care apar brusc au mai multe sanse de a se croniciza si sunt mult mai dificil de tratat.
Daca infectia micotica se extinde la nivelul unghiei (onicomicoza) tratamentul devine foarte dificil si indelungat.

Pueti trata ciuperca piciorului al domiciliu cu ajutorul antifungicelor ce nu necesita prescriptie medicala, acordand o atentie sporita ingrijirii corecte a piciorului. Dar daca aveti diabet sau daca infectiile micotice sunt frecvene si severe este cazul sa consultati un medic dermatolog.
Medicamente care se elibereaza fara reteta
Acestea includ terbinafina, miconazolul, clotrimazolul si tolnaftatul sub forma de spray-uri, geluri, creme, pudre sau unguente pentru uz local. Tatamentul dureaza intre 1 si 6 saptamani.

Daca sunt prezente vezicule cu lichid, se recomanda uscarea acestora prin bai locale cu solutie Burow efectuate acasa de trei ori pe zi. Ulterior uscarii se poate aplica o crema antifungica. Se pot utiliza si compresele cu solutie Burow.
Pentru a preveni reaparitia ciupercii piciorului, urmati tratamentul pentru intreaga perioada, conform indicatiilor medicului, chiar daca vindecarea pare sa survina inainte de terminarea terapiei.
Nu utilizati din proprie initiativa creme cu hidrocortizon la nivelul piciorului decat daca medicul prescrie acest medicament topic.
Ingrijirea piciorului
Ingrijirea corecta a piciorului ajuta tratamentul si previne reinfectia:

1. Pastrati pielea picioarelor uscata si curata.
- Uscati pielea din spatiile interdigitale dupa baie sau dupa inot;
- Purtati sandale sau pantofi de piele care lasa piciorul sa respire;
- In casa se recomanda sa purtati sosete, fara pantofi ;
- Purtati sosete de bumbac care sa absoarba transpiratia. Schimbati-le de doua ori pe zi. (Sosetele albe nu previn aparitia ciueprcii piciorului, contrar parerilor generale);
- Utilizati pudra de talc sau pudre antifungice pentru picioare;
- Lasati pantofii la aerisit pentru cel putin 24 de ore inainte de a-i pune din nou in picioare;
2.Se recomanda utilziarea de sandale sau papuci in dusurile publice sau la piscina.

Daca aveti ciuperca piciorului este indicat sa va stergeti la dus de sus in jos, uscand soapsele inaintea picioarelor. Aceasta rutina previne intinderea ciupercii de la picior in alte zone.
Nu este neaparat necesar sa tratati ciuperca piciorului daca nu prezentati simptome suparatoare sau daca nu aveti alte probleme de sanatate care sa predispuna la infectii ale piciorului, cum ar fi diabetul. O infectie micotica netratata poate cauza fisuri ale piciorului sau vezicule ce pot la randul lor sa constituie o poarta de intrare pentru bacterii. Pe de alta parte, netratand ciuperca piciorului ii expuneti si pe cei din jurul dumneavoastra la aceasta infectie.

Antifungicele de uz local sunt medicamentele de prima intentie in tratamentul ciupercii piciorului. Exista forme farmaceutice care se elibereaza cu reteta si produse care nu necesita prescriptie medicala; acestea din urma sunt primele care trebuie incercate.
Pentru cazurile severe medicul poate recomanda antifungice orale (comprimate de uz intern). Acestea insa sunt scumpe, nu garanteaza vindecarea completa si necesita analize repetate deoarece pot prezenta efecte adverse redutabile.

Tratamentul trebuie urmat o perioada de timp suficienta pentru ca infectia fungica sa se vindece, altfel ciuperca piciorului va reaparea. Urmand intocmai tratamentul prescris de catre medic, sansele reaparitiei infectiei sunt reduse.

Alternative medicamentoase
Antifungicele ce nu necesita reteta sunt cele care sunt recomandate de prima intentie. Acestea sunt: terbinafina, miconazol, clotrimazol si tolnaftat.
Antifungicele care se elibereaza pe reteta pot fi urmatoarele recomandate daca primele nu si-au dovedit eficienta sau in cazul unor infectii micotice severe. Unele sunt medicamente topice – aplicate direct pe piele: naftifina, miconazol, clotrimazol. Exista si antifungice orale, precum terbinafina pentru administrare orala, fluconazolul sau itraconazolul.

Este neaparat necesar tratamentul antifungic?
Puteti lasa ciuperca piciorului netratata doar daca nu aveti simptome deranjante si daca nu aveti boli care sa predispuna la infectii, cum ar fi diabetul zaharat. Totusi, o infectie micotica manifestata prin fisuri ale piciorului sau vezicule cu lichid trebuie tratata deoarece riscul de suprainfectie este foarte crescut. Mai mult, netratata, ciuperca piciorului se poate transmite si altor persoane.
Daca simptomele nu se amelioreaza in doua saptramani de tratament sau nu dispar in totalitate dupa 4 saptamani este necesar consultul medical de specialitate.

La nivelul piciorului se pot utiliza lotiuni in cazul infectiei micotice veziculoase, creme penru cele fara vezicule si pudre si spray-uri pentru prevenirea reinfectarii. Pentru preventia pe termen lung se pot utiliza geluri si unguente antifungice.
Unele medicamente antifungice de uz local actioneaz mai repede ca altele, cele rapide in aproximativ doua saptamani comparativ cu o luna sau doua in cazul celor cu efect intarziat. Medicamentele cu efect rapid au insa o rata mai mica de vindecare a infectiei, si uneori pot fi mai scumpe. Medicamentele antifungice de uz oral se administreaza intre 2 si 8 saptamani.

Usturoiul poate preveni aparitia ciupercii piciorului. Solutia de Burrow este utila pentru a trata infectii micotica cu aspect de vezicule cu lichid.
1. Un derivat antifungic si antibacterian obtinut din arborele australian Melaleuca alternifolia poate fi util in tratarea ciupercii piciorului. Totusi acest produs nu poate vindeca in totalita infectia, ci doar amelioreaza manifestarile acesteia.
2. Usturoiul contine compusi antifungici care pot trata si preveni ciuperca piciorului.
3. Compresele sau sosetele umezite cu solutie Burow pot usca veziculele care pot aparea la nivelul piciorului in infectia micotica. Odata veziculele uscate, se pot utiliza creme si unguente antimicotice precum si medicamente antifungice orale pentru cindecarea ciupercii.

Puteti preveni ciuperca piciorului astfel:
1. Pastrati pielea picioarelor uscata si curata.
- Uscati pielea din spatiile interdigitale dupa baie sau dupa inot;
- Purtati sandale sau pantofi de piele care lasa piciorul sa respire;
- In casa se recomanda sa purtati sosete, fara pantofi;
- Purtati sosete de bumbac care sa absoarba transpiratia. Schimbati-le de doua ori pe zi. (Sosetele albe nu previn aparitia ciueprcii piciorului, contrar parerilor generale);
- Utilizati pudra de talc sau pudre antifungice pentru picioare;
- Lasati pantofii la aerisit pentru cel putin 24 de ore inainte de a-i pune din nou in picioare;
2. Se recomanda utilziarea de sandale sau papuci in dusurile publice sau la piscina, evitand contactul cu gresia pe care se pot dezvolta ciupercile.

Daca aveti ciuperca piciorului este indicat sa va stergeti la dus de sus in jos, uscand coapsele inaintea picioarelor. Aceasta rutina previne intinderea ciupercii de la picior in alte zone.

Trucuri pentru a preveni reaparitia ciupercii
1. Efectuati tratamentul pe intreaga perioada recomandata de catre medic: exista posibilitatea ca fungii sa ramana pe piele chiar daca manifestarile obiective au disparut. Sansa ca fungii sa fie distrusi in totalitate creste odata cu perioada tratamentului, de aceea se recomanda efectuarea tratamentului pe parcursul intregii perioade indicate de catre medic.
2. Spalatul hainelor cu apa calda si sapun nu distruge ciupercile. Utilizati apa fierbinte si inalbitor pentru a creste sansele de a distruge ciupercile din haine.
3. Puteti preveni recurentele infectiei fungice utilizand pudra de talc pentru a mentine picioarele uscate, vata intre degete pentru a le separa si pantofi mai alargi, care sa lase piciorul sa respire.